Iliada

Iliada
Manuscris Ilias Picta cu Ahile aducând o ofrandă lui Zeus (secolul al V-lea)
Volume
Book I[*][[Book I (first part of the Iliad)|​]] Book II[*][[Book II (second part of the Iliad)|​]] Book III[*][[Book III (third part of the Iliad)|​]] Book IV[*][[Book IV (fourth part of the Iliad)|​]] Book V[*][[Book V (fifth part of the Iliad)|​]] Book VI[*][[Book VI (sixth part of the Iliad)|​]] Book VII[*][[Book VII (seventh part of the Iliad)|​]] Book VIII[*][[Book VIII (eighth part of the Iliad)|​]] Book IX[*][[Book IX (ninth part of the Iliad)|​]] Book X[*][[Book X (tenth part of the Iliad)|​]] Book XI[*][[Book XI (eleventh part of the Iliad)|​]] Book XII[*][[Book XII (twelfth part of the Iliad)|​]] Book XIII[*][[Book XIII (thirteenth part of the Iliad)|​]] Book XIV[*][[Book XIV (fourteenth part of the Iliad)|​]] Book XV[*][[Book XV (fifteenth part of the Iliad)|​]] Book XVI[*][[Book XVI (sixteenth part of the Iliad)|​]] Book XVII[*][[Book XVII (seventeenth part of the Iliad)|​]] Book XVIII[*][[Book XVIII (eighteenth part of the Iliad)|​]] Book XIX[*][[Book XIX (nineteenth part of the Iliad)|​]] Book XX[*][[Book XX (twentieth part of the Iliad)|​]] Book XXI[*][[Book XXI (twenty-first part of the Iliad)|​]] Book XXII[*][[Book XXII (twenty-second part of the Iliad)|​]] Book XXIII[*][[Book XXIII (twenty-third part of the Iliad)|​]] Book XXIV[*][[Book XXIV (twenty-fourth part of the Iliad)|​]] proem of the Iliad[*][[proem of the Iliad (opening passages of Homer's Iliad)|​]]
Informații generale
Autor	Homer
Gen	literatură epică
Ediția originală
Titlu original	Ἰλιάς
Limba	limba greacă homerică[*]​ limba greacă veche
Țara primei apariții	Grecia Antică
Ediția în limba română
Traducător	George Murnu (traducere completă)
Editură	Editura de Stat pentru Literatură și Artă
Data apariției	1955
Cronologie
Posthomerica Odiseea Eneida Posthomerica Odiseea Eneida {{{text}}}
Modifică date / text

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeile sale, Iliada și Odiseea, tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare.

Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 î.Hr. (date deja menționate de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează.

Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia continuă prin numeroase lupte colective sau individuale în care se ilustrează figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație victoriei lui Ahile care îl ucide pe Hector, conducătorul troian în luptă directă.

În cele 24 de cânturi, însumând circa 15.000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama și alege o moarte glorioasă unei vieți tihnite, cu certitudinea că eroismul său îi va face numele nemuritor peste veacuri. Relația sa afectuoasă cu Patrocles ajută în a-l umaniza și a-l readuce în planul muritorilor.

Ahile întruchipează virtuțile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă războiul și nu luptă pentru glorie, ci pentru a-și apăra cetatea; este iubitor de pace și de rațiune. Figurile celor doi eroi reies și din cuvintele pe care și le adresează înainte de luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv, de exemplu „șoimanul Ahile”.

Personajele sunt prezentate în mișcare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoșător al armelor unui erou, ca în cazul lui Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situații contribuie și comparația, care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri.

Alături de eroi intervin și zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl apără pe Ahile de sulița lui Hector, iar Apollo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceață deasă spre a-l feri de mânia Peleeanului.

Cele două epopei homerice (Iliada și Odiseea) au fost traduse în limba română de George Murnu.