Our website is made possible by displaying online advertisements to our visitors.
Please consider supporting us by disabling your ad blocker.

Responsive image


Noyant-et-Aconin


Noyant-et-Aconin
Alministración
PaísBandera de Francia Francia
Organización territorial Francia metropolitana
RexónBandera de Altos de Francia Altos de Francia
DepartamentuBandera de Aisne Aisne
Tipu d'entidá comuña de Francia
Nome oficial Noyant-et-Aconin (fr)[1]
Códigu postal 02200
Xeografía
Coordenaes 49°19′56″N 3°20′03″E / 49.3322°N 3.3342°E / 49.3322; 3.3342
Noyant-et-Aconin alcuéntrase en Francia
Noyant-et-Aconin
Noyant-et-Aconin
Noyant-et-Aconin (Francia)
Superficie 4.6 km²
Altitú 55 m[2] y 161 m[2]
Llenda con Belleu, Berzy-le-Sec, Buzancy, Courmelles, Rozières-sur-Crise, Septmonts y Villemontoire
Demografía
Población 495 hab. (1r xineru 2019)
- 250 homes (2017)

- 252 muyeres (2017)
Porcentaxe 0.09% de Aisne
Densidá 107,61 hab/km²
Más información
Estaya horaria UTC+01:00 (horariu estándar)
UTC+02:00 (horariu de branu)
Cambiar los datos en Wikidata

Noyant-et-Aconin foi hasta'l 1 de xineru de 2023[3] una comuña francesa del departamentu d'Aisne, na rexón d'Altos de Francia. Xunto con Berzy-le-Sec formó la nueva comuña de Bernoy-le-Château.

Llendaba con Belleu, Berzy-le-Sec, Buzancy, Courmelles, Rozières-sur-Crise, Septmonts y Villemontoire.

Tenía una población de 495 hab. (1 xineru 2019)[4][5] y una superficie de 4,6[6] km².

  1. «code officiel géographique». Consultáu'l 6 xineru 2019.
  2. 2,0 2,1 Tienes d'especificar urlarchivu = y fechaarchivu = al usar {{cita web}}.«répertoire géographique des communes». Institut national de l'information géographique et forestière (2015).
  3. «Arrêté DCL/BLI/2022-14 portant création de la commune nouvelle de Bernoy-le-Château» (francés) (30 de setiembre de 2022).
  4. Afirmao en: Populations légales 2019. Data d'espublización: 12 xineru 2022. Editorial: Institut national de la statistique et des études économiques.
  5. censu de población
  6. Afirmao en: répertoire géographique des communes. Data de consulta: 26 ochobre 2015. Editorial: Institut national de l'information géographique et forestière.

Previous Page Next Page